ereditate
română
Etimologie
Din franceză hérédite < latină hereditas, hereditatis.
Pronunție
- AFI: /e.re.di'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului ereditate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ereditate | eredități |
| Articulat | ereditatea | ereditățile |
| Genitiv-Dativ | eredității | eredităților |
| Vocativ | ereditate | eredităților |
- proprietate a viețuitoarelor de a transmite urmașilor caracterele genetice specifice fiecărei specii.
- (jur.) moștenire, succesiune.
- proprietate a unui lucru sau a unui fenomen de a depinde de acțiunile momentane, precum și de stările succesive anterioare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.