epolet
română
Etimologie
Din franceză épaulette.
Pronunție
- AFI: /e.po'let/
Substantiv
| Declinarea substantivului epolet | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | epolet | epoleți |
| Articulat | epoletul | epoleții |
| Genitiv-Dativ | epoletului | epoleților |
| Vocativ | epoletule | epoleților |
- bandă de stofă care se prinde pe umerii uniformelor și pe care se aplică de obicei însemnele gradului, ale specialității etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.