epic

română

Etimologie

Din franceză épique < latină epicus.

Pronunție

  • AFI: /'e.pik/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
epic
Singular Plural
Masculin epic epici
Feminin epică epice
Neutru epic epice
  1. care exprimă, în formă de narațiune, idei, sentimente, acțiuni etc. ale eroilor unei întâmplări reale sau imaginare.
  2. (fig.) demn de o epopee; de proporții vaste; grandios.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.