demn
română
Etimologie
Formație savantă din latină dignus (modificat după lemn <- lignum, semn <- signum, etc.).
Pronunție
- AFI: /demn/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului demn | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | demn | demni |
| Feminin | demnă | demne |
| Neutru | demn | demne |
- vrednic (de...).
- capabil, destoinic.
- (despre oameni sau purtarea lor) care impune respect; respectabil; rezervat, sobru.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.