emisiune

română

Variante

Etimologie

Din franceză émission < latină emissio, emissionis.

Pronunție

  • AFI: /e.mi.siˈu.ne/


Substantiv


Declinarea substantivului
emisiune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ emisiune emisiuni
Articulat emisiunea emisiunile
Genitiv-Dativ emisiunii emisiunilor
Vocativ emisiune emisiunilor
  1. punere în circulație de către stat sau de către o instituție, o societate autorizată etc. a hârtiilor de valoare, a bancnotelor, a acțiunilor etc.; emitere.
  2. punere în circulație a unei noi serii de mărci poștale sau retipărirea la o anumită dată a unei serii mai vechi.
  3. producere, de către un corp sau un dispozitiv, a unor gaze, a unor unde etc. care se pot propaga în mediul înconjurător.
  4. program transmis prin radio sau prin televiziune într-o ordine dinainte stabilită.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.