emigrație
română
Variante
Etimologie
Din franceză émigration < latină emigratio, emigrationis.
Pronunție
- AFI: /e.mi'gra.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului emigrație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | emigrație | emigrații |
| Articulat | emigrația | emigrațiile |
| Genitiv-Dativ | emigrației | emigrațiilor |
| Vocativ | emigrație | emigrațiilor |
- situația în care se găsește o persoană emigrată.
- timpul cât cineva este emigrat.
- totalitatea persoanelor emigrate din aceeași țară, în același loc, într-o anumită epocă.
- (rar) emigrare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.