embatic

română

Etimologie

Din neogreacă εμβατικιον (embatíkion).

Pronunție

  • AFI: /em'ba.tik/


Substantiv


Declinarea substantivului
embatic
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ embatic embaticuri
Articulat embaticul embaticurile
Genitiv-Dativ embaticului embaticurilor
Vocativ embaticule embaticurilor
  1. formă de arendare a unei proprietăți pe termen foarte lung, în intervalul căruia arendașul beneficia de toate drepturile de proprietate.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.