elabora

română

Etimologie

Din franceză élaborer < latină elaborare.

Pronunție

  • AFI: /e.la.boˈra/


Verb


Conjugarea verbului
elabora
Infinitiv a elabora
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 elaborez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să elaboreze
Participiu elaborat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a realiza, a da o formă definitivă unei idei, unei doctrine, unui text de lege etc.; a alcătui, a întocmi; (p.ext.) a redacta.
  2. (v.tranz.) a efectua operațiile necesare pentru extragerea de metale din minereuri sau pentru obținerea unor aliaje în stare topită în vederea turnării lor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.