educație

română

Variante

Etimologie

Din franceză éducation < latină educatio, educationis.

Pronunție

  • AFI: /e.du'ka.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
educație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ educație educații
Articulat educația educațiile
Genitiv-Dativ educației educațiilor
Vocativ educație educațiilor
  1. ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării și dezvoltării însușirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor și ale tineretului sau, (p.ext.), ale oamenilor, ale societății etc.; rezultatul acestei activități pedagogice; bună creștere, comportare civilizată în societate.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

  • (loc.vb.) A face educație cuiva = a educa pe cineva.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.