ecluză

română

Etimologie

Din franceză écuse.

Pronunție

  • AFI: /e'klu.zə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ecluză
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ecluză ecluze
Articulat ecluza ecluzele
Genitiv-Dativ ecluzei ecluzelor
Vocativ ecluză ecluzelor
  1. construcție hidrotehnică specială, executată pe traseul unei căi navigabile, care permite trecerea navelor dintr-o porțiune a traseului cu nivel de apă mai ridicat în altă porțiune cu nivel de apă mai scăzut și invers.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.