clauză
română
Etimologie
Din franceză clause.
Pronunție
- AFI: /ˈkla.u.zə/
Substantiv
| Declinarea substantivului clauză | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | clauză | clauze |
| Articulat | clauza | clauzele |
| Genitiv-Dativ | clauzei | clauzelor |
| Vocativ | clauză | clauzelor |
- dispoziție (specială) prevăzută într-o convenție, într-un tratat, într-un contract etc.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.