echinocțiu
română
Etimologie
Din latină aequinoctium, franceză équinoxe.
Pronunție
- AFI: /e.kiˈnok.ʦju/
Substantiv
| Declinarea substantivului echinocțiu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | echinocțiu | echinocții |
| Articulat | echinocțiul | echinocțiile |
| Genitiv-Dativ | echinocțiului | echinocțiilor |
| Vocativ | echinocțiule | echinocțiilor |
- fiecare dintre cele două momente ale anului (în jurul lui 21 martie și 23 septembrie), când ziua este egală cu noaptea.
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.