eben

Vezi și : Eben, ében, ëben

română

Etimologie

Din franceză ébène < latină ebenus.

Pronunție

  • AFI: /e'ben/


Substantiv


Declinarea substantivului
eben
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ eben invariabil
Articulat ebenul invariabil
Genitiv-Dativ ebenului invariabil
Vocativ ebenule invariabil
  1. varietate de lemn tare, greu și de culoare închisă, obținută din arbori exotici, în special din abanos, și intrebuințată la confecționarea mobilei de lux și a unor obiecte decorative.


Traduceri

Anagrame

Referințe





catalană

(català)

Variante

  • èbano, èbanus

Etimologie

Din latină ebenus („abanos”).

Pronunție

  • (occidental) AFI: /ˈe.ben/
  • (oriental) AFI: /ˈe.bən/


Substantiv

eben m., ébens pl.

  1. (bot.) abanos

Sinonime

Cuvinte compuse

  • eben fals, eben negre

Cuvinte apropiate

  • ebenista
  • ebenisteria

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.