confecționare

română

Etimologie

Din a confecționa.

Pronunție

  • AFI: /kon.fek.ʦi.oˈna.re/
  • (tempo rapid, uzual) AFI: /kon.fek.ʦjoˈna.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
confecționare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ confecționare confecționări
Articulat confecționarea confecționările
Genitiv-Dativ confecționării confecționărilor
Vocativ confecționare confecționărilor
  1. acțiunea de a confecționa; lucrare, întocmire, alcătuire, fabricare.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.