dispariție

română

Etimologie

Din franceză disparition.

Pronunție

  • AFI: /dis.pa'ri.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
dispariție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dispariție dispariții
Articulat dispariția disparițiile
Genitiv-Dativ dispariției disparițiilor
Vocativ dispariție disparițiilor
  1. faptul de a nu mai (putea) fi văzut sau găsit; făptui de a înceta să mai existe, să mai trăiască.

Locuțiuni

  • (loc.vb.) A fi pe cale (sau în curs) de dispariție = a fi pe punctul de a dispărea.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.