damnat

română

Etimologie

Din franceză damné < latină damnatus.

Pronunție

  • AFI: /damˈnat/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
damnat
Singular Plural
Masculin damnat damnați
Feminin damnată damnate
Neutru damnat damnate
  1. (livr.; adesea substantivat) osândit la chinurile infernului.
  2. blestemat, reprobat, care și-a atras oprobriul opiniei publice, al societății.


Traduceri

Etimologie

Din damna.

Verb

  1. forma de participiu trecut pentru damna.

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.