cusurgiu

română

Etimologie

Din cusur + sufixul -giu.

Pronunție

  • AFI: /ku.surˈʤiw/


Substantiv


Declinarea substantivului
cusurgiu
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cusurgiu cusurgii
Articulat cusurgiul cusurgiii
Genitiv-Dativ cusurgiului cusurgiilor
Vocativ cusurgiule cusurgiilor
  1. (fam.) persoană înclinată să găsească cusururi la orice; persoană care are chef de ceartă.

Cuvinte derivate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
cusurgiu
Singular Plural
Masculin cusurgiu cusurgii
Feminin cusurgie cusurgii
Neutru cusurgiu cusurgii
  1. (fam.) înclinată să găsească cusururi la orice; care are chef de ceartă.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.