culegar

română

Etimologie

Din a culege + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /ku.le'gar/


Substantiv


Declinarea substantivului
culegar
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ culegar culegare
Articulat culegarul culegarele
Genitiv-Dativ culegarului culegarelor
Vocativ culegarule culegarelor
  1. instrument de metal de forma unei cutii alungite, cu trei pereți, dintre care unul mobil, care servește tipografului să așeze una câte una literele în rânduri egale, formând textul de imprimat; vingalac.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.