culee

română

Etimologie

Din franceză culée.

Pronunție

  • AFI: /kuˈle.e


Substantiv


Declinarea substantivului
culee
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ culee culee
Articulat culeea culeele
Genitiv-Dativ culeei culeelor
Vocativ culee culeelor
  1. canal prin care curge metalul de turnat din pâlnia de turnare în cavitatea formei.
  2. materialul solidificat în piciorul și pâlnia de turnare.
  3. infrastructura care se execută la capătul unui pod pentru a prelua sarcinile transmise de suprastructura acestuia și a susține calea de acces pe pod.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.