corvetă

română

Etimologie

Din franceză corvette.

Pronunție

  • AFI: /kor've.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
corvetă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ corvetă corvete
Articulat corveta corvetele
Genitiv-Dativ corvetei corvetelor
Vocativ corvetă corvetelor
  1. navă de război de mic tonaj, ușor armată și cu mare mobilitate în acțiune.
  2. (ieșit din uz) corabie de război cu trei catarge, mai mică decât fregata și mai mare decât bricul.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.