covertă

română

Etimologie

Din italiană coverta. Confer neogreacă κυβερτα (kuvérta).

Pronunție

  • AFI: /ko'ver.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
covertă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ covertă coverte
Articulat coverta covertele
Genitiv-Dativ covertei covertelor
Vocativ covertă covertelor
  1. puntea superioară a unei nave; punte de manevră.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.