congregație

română

Etimologie

Din franceză congrégation < latină congregatio.

Pronunție

  • AFI: /kon.greˈga.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
congregație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ congregație congregații
Articulat congregația congregațiile
Genitiv-Dativ congregației congregațiilor
Vocativ congregație congregațiilor
  1. (în biserica catolică) ordin monahal.
  2. ramură a unui ordin monahal; mănăstire filială.
  3. organizație religioasă catolică, alcătuită din clerici și din laici în scopul intensificării propagandei religioase.
  4. departament în organizația centrală a Vaticanului, condus de un cardinal.
  5. ședință de studiu a sinoadelor generale; (p.ext.) adunare religioasă.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.