conductanță

română

Etimologie

Din franceză conductance.

Pronunție

  • AFI: /kon.duk'tan.ʦə/


Declinarea substantivului
conductanță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ conductanță conductanțe
Articulat conductanța conductanțele
Genitiv-Dativ conductanței conductanțelor
Vocativ ... ...
  1. mărime definită prin capacitatea de (conducere a curentului electric) conductibilitate electrică a unui corp sau circuit, egală cu raportul dintre intensitatea curentului electric continuu care străbate un conductor și tensiunea continuă aflată la capetele sale.

Cuvinte derivate


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.