comportament

română

Etimologie

Din franceză comportement.

Pronunție

  • AFI: /kom.por.ta'ment/


Substantiv


Declinarea substantivului
comportament
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ comportament comportamente
Articulat comportamentul comportamentele
Genitiv-Dativ comportamentului comportamentelor
Vocativ comportamentule comportamentelor
  1. modalitate de a acționa în anumite împrejurări sau situații; conduită, purtare, comportare.
  2. ansamblul manifestărilor obiective ale animalelor și ale oamenilor prin care se exteriorizează viața psihică.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.