coeziune

română

Etimologie

Din franceză cohésion.

Pronunție

  • AFI: /ko.e.ziˈu.ne/


Substantiv


Declinarea substantivului
coeziune
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ coeziune coeziuni
Articulat coeziunea coeziunile
Genitiv-Dativ coeziunii coeziunilor
Vocativ coeziune coeziunilor
  1. proprietate a elementelor constitutive ale substanțelor solide, lichide și gazoase de a se menține unite, datorită forțelor care se exercită între atomii sau între moleculele lor.
  2. (fig.) legătură internă strânsă.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.