coarbă

română

Etimologie

Din ucraineană корба (korba).

Pronunție

  • AFI: /'ko̯ar.bə/


Substantiv


Declinarea substantivului
coarbă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ coarbă coarbe
Articulat coarba coarbele
Genitiv-Dativ coarbei coarbelor
Vocativ coarbă coarbelor
  1. unealtă de găurit, formată dintr-o tijă cotită de metal prevăzută la un capăt cu un dispozitiv de prindere a burghiului, iar la celălalt cu un buton de apăsare.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.