clocoțel

română

Etimologie

Confer clocot.

Pronunție

AFI: /klo.ko'ʦel/

Substantiv

Declinarea substantivului clocoțel
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	clocoțel	clocoței
Articulat	clocoțelul	clocoțeii
Genitiv-Dativ	clocoțelului	clocoțeilor
Vocativ	clocoțelule	clocoțeilor

(bot.) (Clematis integrifolia) plantă erbacee cu flori mari, albastre.

Sinonime

(bot.) (reg.) îndărătnică, luminoasă, mărgea, curpen-scurt, dosnică-vânătă

Cuvinte derivate

clocoței

Cuvinte apropiate

Traduceri

plantă; floare

azeră: tamyarpaq ağəsmə (azərbaycanca)
cehă: plamének celolistý (čeština) m., plaménka celolistá (čeština) f.
engleză: bush clematis (English)
maghiară: réti iszalag (magyar)

poloneză: powojnik całolistny (polski) m.
rusă: ломонос цельнолистный (русский) (lomonos cel'nolistn'ij)
suedeză: helbladig klematis (svenska) c.

Referințe

DEX '98 via DEX online

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.