clătită

română

Etimologie

Din clătit.

Pronunție

  • AFI: /klə'ti.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
clătită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ clătită clătite
Articulat clătita clătitele
Genitiv-Dativ clătitei clătitelor
Vocativ clătito clătitelor
  1. un fel de plăcintă subțire prăjită în grăsime, unsă cu dulceață, marmeladă, brânză sau legume și apoi rulată.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.