chingă
română
Etimologie
Din latină * clinga (= cingula).
Pronunție
- AFI: /'kin.gə/
Substantiv
| Declinarea substantivului chingă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | chingă | chingi |
| Articulat | chinga | chingile |
| Genitiv-Dativ | chingii | chingilor |
| Vocativ | chingă | chingilor |
- fâșie de piele sau de țesătură de cânepă, cu care se fixează șaua pe cal.
- cingătoare din piele sau de pânză.
- bară de lemn sau de metal care leagă părțile componente ale unui obiect, solidarizându-le și mărind rezistența obiectului.
Cuvinte derivate
Expresii
- A strânge (pe cineva) în chingi = a constrânge, a lua din scurt (pe cineva)
- A slăbi (pe cineva) din chingi = a lăsa (pe cineva) mai liber
- A-l ține (pe cineva) chingile = a fi, a se simți în putere, a fi în stare
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.