închinga

română

Etimologie

Din în- + chingă.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.kin'ga/


Verb


Conjugarea verbului
închinga
Infinitiv a închinga
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 înching
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să închinge
Participiu închingat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a strânge chingile șeii pe cal, a pune chinga, a lega cu chinga.
  2. (v.tranz.) a lega, a fixa șaua, tarnița etc.
  3. (v.refl.) a se lega, a se strânge cu o cingătoare; a se încinge.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.