cheiță

română

Etimologie

Din cheie + sufixul -iță.

Pronunție

  • AFI: /ke'i.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cheiță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cheiță cheițe
Articulat cheița cheițele
Genitiv-Dativ cheiței cheițelor
Vocativ cheiță cheițelor
  1. diminutiv al lui cheie.
  2. (pop.) cusătură (colorată) în zigzag, cu care se încheie marginile la o cămașă țărănească.
  3. mică întăritură cusută la capătul unei tăieturi făcute într-o stofă, pentru a împiedica destrămarea materialului.
  4. cheotoare subțire, făcută din ață.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.