cerință
română
Etimologie
Din a cere + sufixul -ință.
Pronunție
- AFI: /ʧe'rin.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului cerință | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cerință | cerințe |
| Articulat | cerința | cerințele |
| Genitiv-Dativ | cerinței | cerințelor |
| Vocativ | cerință | cerințelor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.