cause

Vezi și : 'cause, causé

franceză

Etimologie

Din franceză veche cause < latină clasică causa („cauză”). Este dublet al lui chose.

Înrudit cu catalană cosa, causa, italiană cosa, causa, occitană causa, chausa, còsa, cauva, portugheză coisa, cousa, causa, română cauză și spaniolă cosa, causa.

Pronunție

AFI: /koz/
Audio^fișier

Substantiv

cause f., causes pl.

cauză; (spec.) motiv
Vous connaissez la cause qui m'a fait agir. Je désire savoir pour quelle cause…

Quelle était la cause de leur voyage ? Pour une cause légère.

Sans cause. Non sans cause.
(jur.) cauză, proces

Sinonime

1: analyse, artisan, brandon, (fig.) considération, corrélation, créateur, ferment, fondement, intention, rapport
2: (jur.) procès

Antonime

1: conséquence

Cuvinte apropiate

causal
causalité

Omofone

causent
causes

Locuțiuni

locuțiuni

à cause de
à cause que
attirer à sa cause
avoir gain de cause
ayant cause
cause bénéficiale
cause grasse
cause perdue
cause première
causes finales
causes majeures
causes secondes
donner gain de cause

en tout état de cause
enrichissement sans cause
et pour cause
être juge dans sa propre cause
faire cause commune
mettre hors de cause
obtenir gain de cause
en connaissance de cause, avec connaissance de cause
plaider la cause
pour la bonne cause
prendre fait et cause
remettre en cause
séparer sa cause

Expresii

à ces causes, nous avons déclaré et déclarons…
à petite cause grands effets
la cause est entendue

Etimologie

Din causer.

Verb

forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru causer.
forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru causer.
forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru causer.
forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru causer.
forma de persoana a II-a singular la imperativ prezent pentru causer.

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.