carcan

română

Etimologie

Din franceză carcan.

Pronunție

  • AFI: /kar'kan/


Substantiv


Declinarea substantivului
carcan
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ carcan carcane
Articulat carcanul carcanele
Genitiv-Dativ carcanului carcanelor
Vocativ carcanule carcanelor
  1. guler de fier cu care răufăcătorii erau legați la stâlpul infamiei, în Franța.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.