calus

Vezi și : căluș, cāļus

română

Etimologie

Din franceză calus. Confer latină callum.

Pronunție

  • AFI: /'ka.lus/


Substantiv


Declinarea substantivului
calus
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ calus calusuri
Articulat calusul calusurile
Genitiv-Dativ calusului calusurilor
Vocativ - -
  1. (anat.) țesut osos nou care sudează capetele rezultate din fractura unui os.
  2. (bot.) țesut vegetal care se formează pe rănile diferitelor organe ale plantei, cicatrizându-le.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe




franceză

(français)

Etimologie

Din latină callus < callum.

Pronunție

  • AFI: /ka.ly/


Substantiv

calus m., calus pl.

  1. (med.) bătătură
  2. (fig.) întărire a inimii
  3. (anat.) calus
  4. (bot.) calus

Sinonime

  • 1: durillon
  • 3: cal

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.