calc

Vezi și : calc-, calç

română

Etimologie

Din franceză calque.

Pronunție

  • AFI: /ˈkalk/


Substantiv


Declinarea substantivului
calc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ calc calcuri
Articulat calcul calcurile
Genitiv-Dativ calcului calcurilor
Vocativ calcule calcurilor
  1. copia pe hârtie de calc a unui desen; decalc.
  2. fenomen lingvistic care constă în atribuirea de sensuri noi, după model străin, cuvintelor existente în limbă ori în formarea unor cuvinte ori expresii noi prin traducerea elementelor componente ale unor cuvinte străine; decalc.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Etimologie

Din călca.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru călca.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru călca.

Anagrame

Referințe




engleză

(English)

Etimologie

  1. Din „calculus”.
  2. Din „calculator”.
  3. Din „calculation”.

Pronunție

  • AFI: /kælk/


Abreviere

calc

  1. abreviere pentru calculus.
  2. abreviere pentru calculator.
  3. abreviere pentru calculation.

Omofone

  • calque

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.