căulă
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /kəˈu.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului căulă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | căulă | căule |
| Articulat | căula | căulele |
| Genitiv-Dativ | căulei | căulelor |
| Vocativ | căulă | căulelor |
- (reg.) plută mică, întrebuințată ca pod umblător.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.