cărturăreasă

română

Etimologie

Din cărturar + sufixul -easă.

Pronunție

  • AFI: /kər.tu.rəˈre̯a.sə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cărturăreasă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cărturăreasă cărturărese
Articulat cărturăreasa cărturăresele
Genitiv-Dativ cărturăresei cărturăreselor
Vocativ cărturăreasă cărturăreselor
  1. femeie care se îndeletnicește cu ghicitul în cărți.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.