bulbuc

română

Etimologie

Formație onomatopeică.

Pronunție

  • AFI: /bul'buk/


Substantiv


Declinarea substantivului
bulbuc
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bulbuc bulbuci
Articulat bulbucul bulbucii
Genitiv-Dativ bulbucului bulbucilor
Vocativ bulbucule bulbucilor
  1. bășică de apă, de săpun, de spumă, de aluat (când dospește) etc.
  2. corp sferic (ca o bășică).
  3. plantă erbacee toxică din familia ranunculaceelor, cu flori mari globuloase de culoare galbenă, cu vinișoare verzi pe dinafară, răspândită în regiunile de munte și ocrotită de lege (Trollius europeaeus).
  4. (la pl.) plantă erbacee din familia campanulaceelor, viguroasă și înaltă până la un metru, cu flori mari, albastre, care crește prin păduri (Campanula trachelium).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.