bui

română

Etimologie

Din sârbocroată bujati.

Pronunție

  • AFI: /bu'i/


Verb


Conjugarea verbului
bui
Infinitiv a bui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 buiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să buiască
Participiu buit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a da năvală, a năvăli, a se înghesui.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.