besoncle

catalană

(català)

Etimologie

Din bes- +‎ oncle („unchi”).

Pronunție

  • (occidental) AFI: /beˈzoŋ.kɫe/
  • (oriental) AFI: /bəˈzoŋ.kɫə/


Substantiv

besoncle m., besoncles pl.

  1. străunchi

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.