baleia

română

Etimologie

Din franceză balayer < confer balai ("mătură").

Pronunție

  • AFI: /ba.le'ja/


Verb


Conjugarea verbului
baleia
Infinitiv a baleia
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 baleiez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să baleieze
Participiu baleiat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a parcurge cu un fascicul electronic suprafața ecranului luminescent al unui tub catodic.
  2. (fig.) a mătura.

Sinonime

Cuvinte derivate

  • baleiare
  • baleiat


Traduceri

Referințe




portugheză

(português)

Etimologie

Din latină balaena.

Pronunție

  • AFI: /bɐ'le.jɐ/
  • AFI: /ba'le.jɐ/ (Brazilia)


Substantiv

baleia f., baleias pl.

  1. balenă
  2. (fig.) balenă

Cuvinte derivate

  • baleeiro

Cuvinte compuse

Etimologie

Derivat regresiv din balear.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru balear.
  2. forma de persoana a II-a singular imperativ pentru balear.

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.