avans
română
Etimologie
Din franceză avance.
Pronunție
- AFI: /a'vans/
Substantiv
| Declinarea substantivului avans | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | avans | avansuri |
| Articulat | avansul | avansurile |
| Genitiv-Dativ | avansului | avansurilor |
| Vocativ | avansule | avansurilor |
- plată anticipată a unei părți dintr-o sumă curentă datorată ca retribuție sau salariu, ca acoperire a unei lucrări efectuate în contul unor zile-muncă, la încheierea unui contract etc.
- interval de timp, distanță etc. cu care cineva sau ceva se află înaintea altuia.
Expresii
- A face (cuiva) avansuri = a încerca să obțină prietenia sau dragostea cuiva prin lingușiri, concesii (de ordin etic) etc
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.