audiție
română
Etimologie
Din franceză audition < latină auditio, auditionis.
Pronunție
- AFI: /a.u'di.ʦi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului audiție | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | audiție | audiții |
| Articulat | audiția | audițiile |
| Genitiv-Dativ | audiției | audițiilor |
| Vocativ | audiție | audițiilor |
- faptul de a audia muzică; manifestare muzicală de amploare mai redusă decât concertul.
- identificare a sunetelor prin simțul auditiv.
- (rad.) recepționare de semnale audio.
Cuvinte derivate
Locuțiuni
- (loc.adj. și adv.) în primă audiție = (care se execută) pentru prima dată în fața publicului.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.