atestat

română

Etimologie

Din germană Attestat.

Pronunție

  • AFI: /a.tes'tat/


Substantiv


Declinarea substantivului
atestat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ atestat atestate
Articulat atestatul atestatele
Genitiv-Dativ atestatului atestatelor
Vocativ atestatule atestatelor
  1. act prin care se atestă ceva (mai ales certificat sau diplomă de studii).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.