ascendent

română

Etimologie

Din latină ascendens, ascendentis, franceză ascendant.

Pronunție

  • AFI: /as.ʧen'dent/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
ascendent
Singular Plural
Masculin ascendent ascendenți
Feminin ascendentă ascendente
Neutru ascendent ascendente
  1. care urcă, suitor.
  2. (fig.) care se dezvoltă progresiv (de la inferior la superior, de la simplu la complex etc.); cu caracter progresiv.

Cuvinte compuse


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
ascendent
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ascendent ascendenți
Articulat ascendentul ascendenții
Genitiv-Dativ ascendentului ascendenților
Vocativ ascendentule ascendenților
  1. rudă în linie directă care face parte dintr-o generație anterioară.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
ascendent
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ascendent ascendente
Articulat ascendentul ascendentele
Genitiv-Dativ ascendentului ascendentelor
Vocativ ascendentule ascendentelor
  1. (cu determinări introduse prin prep. „asupra”) autoritate morală.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.