arrêté

franceză

(français)

Etimologie

Din verbul arrêter („a înceta, a se opri”).

Pronunție

  • AFI: /a.ʁɛ.te/, /a.ʁe.te/


Substantiv

arrêté m., arrêtés pl.

  1. rezoluție, hotărâre
    C'est un arrêté de la compagnie.
  2. (jur.) ordin
    un arrêté ministériel

Cuvinte apropiate


Adjectiv


Declinarea adjectivului
arrêté
Singular Plural
Masculin arrêté arrêtés
Feminin arrêtée arrêtées
  1. nemișcat, imobiliar, neclintit, nemișcat
    Cet homme n'a pas un caractère bien arrêté.
  2. (în Coasta de Fildeș) vertical, în sus
  3. (herald.; despre animale patrupede) reprezentat cu cele patru picioare sprijinite pe pământ

Sinonime

  • 1: immobile, immuable
  • 2: debout

Etimologie

Din arrêter.

Verb

  1. forma de participiu trecut la masculin singular pentru arrêter.

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.