arătător
română
Etimologie
Din arată + sufixul -ător.
Pronunție
- AFI: /a.rə.tə'tor/
Substantiv
| Declinarea substantivului arătător | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | arătător | arătătoare |
| Articulat | arătătorul | arătătoarele |
| Genitiv-Dativ | arătătorului | arătătoarelor |
| Vocativ | arătătorule | arătătoarelor |
- indicator (de la instrumentele de măsurat) care arată greutatea, direcția, timpul etc.
- degetul al doilea de la mână (cu care se arată).
- (adjectival)
- Deget arătător
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.