apogiatură

română

Etimologie

Din italiană appoggiatura.

Pronunție

  • AFI: /a.po.ʤi.a'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
apogiatură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ apogiatură apogiaturi
Articulat apogiatura apogiaturile
Genitiv-Dativ apogiaturii apogiaturilor
Vocativ apogiatură apogiaturilor
  1. ornament melodic care constă dintr-unul sau mai multe sunete secundare care precedă sunetul principal (aflat la altă înălțime).


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.