alfa

Vezi și : Alfa

română

Α α

Etimologie

Din neogreacă αλφα (álfa).

Pronunție

  • AFI: /ˈal.fa/


Substantiv


Declinarea substantivului
alfa
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ alfa alfa
Articulat alfa alfa
Genitiv-Dativ alfa alfa
Vocativ - -
  1. numele primei litere a alfabetului grecesc, corespunzătoare sunetuluia”.

Antonime

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Expresii

  • De la alfa la omega = de la început până la sfârșit
  • (A fi) alfa și omega = (a fi) începutul și sfârșitul, (a fi) atotcunoscător, (a fi) factorul esențial

Vezi și

  • Α, α


Traduceri

Etimologie

Din franceză alfa < arabă حلف (ḥalfa).

Substantiv


Declinarea substantivului
alfa
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ alfa alfa
Articulat alfa alfa
Genitiv-Dativ alfa alfa
Vocativ - -
  1. (bot.) (Macrochloa tenacissima, alternativ Stipa tenacissima) plantă graminee originară din Algeria, din care se fac coarde, fibre etc.

Sinonime

  • (bot.) (rar) spartă

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.